Cand am auzit de Cupa AMH, n-am clipit nicio secunda si ne-am bucurat ca aveam din nou sansa sa jucam. Parca anul acesta ne-am fi dorit mai multe meciuri astfel incat Cupa AMH a venit la fix.
Miza era mare: baietii ne promisesera o lada de bere pentru locul 1:). Dan ne-a promis doua!!!! Si nu de putine ori s-a auzit in meciuri, pe post de motivare, “hai sa le luam lazile de bere”.
Tragerile la sorti anuntau o grupa de foc. In prima grupa: noi, neinvinse in Campionat, Acvila, singura echipa cu o infrangere, si HCO Muntenia. In cealalta grupa Onix, NRG si EVO.
Lotul nostru a fost alcatuit din: Emilia Bornescu, Nicoleta Costache, Andreea Andrescu, Alina Dunuta, Alina Urzica, Lidia Ispir, Geanina Niculae, Andreia Anghel, Ioana Motoc si Teodora Chear. Am incercat sa ne intregim lotul, dar Christiana nu s-a speriat de ploaia din Londra, iar Piti nu a vrut sa joace intr un picior.
Primul meci a avut loc, asa cum ne place noua, la 9 dimineata, cu Acvila. Eram pregatite pentru un meci tare, finala Cupei, de altfel, iar cand am ajuns la sala ne-am relaxat putin vazand ca echipa adversa avea, pentru moment, doar 5 jucatoare de camp. In primele doua – trei atacuri si-au intregit lotul si a fost, asa cum anticipam, un joc pe muchie de cutit. De la noi, Geani a facut furori cu trasoarele in vinclul portii, iar Ioana desi cu ceva emotii la inceput a reusit cateva goluri frumoase si absolut necesare pe tabela. Alina Dunuta a reusit si ea cateva goluri de la sold cu o miscare pe care parea ca o descoperise atunci, dar care mergea atat de bine incat ne-a ajutat exact cand trebuia. Urzica era peste tot in aparare, iar Emi ne-a salvat pielea cateva minute bune.
Geani s-a accidentat la glezna si parea ca norocul nu este de partea noastra. Cu 3 minute inainte de final eram conduse cu 3 goluri, iar Dan a luat time out si am stiut ca trebuie sa revenim cu gol. Au fost 3 minute extrem de lungi insa am reusit sa ne mobilizam, sa nu pierdem mingi si sa terminam meciul egal.
Pana la al doilea meci mai erau cateva ore din care nu au lipsit buna dispozitie, iar omleta de 14 oua a maestrului Vasiloiu ne-a pregatit pentru un al doilea meci pe care l-am castigat destul de detasat, la 6 goluri. Antrenoare a fost Piti care ne-a incuranjat de altfel inca de la primul meci si a carei recuperare abia asteptam sa se incheie. Din pacate pentru noi, fetele de la Muntenia nu au reusit un al doilea meci mai bun si au pierdut in fata echipei Acvila la 7 goluri trimitandu-le in finala.
Si pentru ca pierduseram lada de bere ne-am vazut seara ca sa sarbatorim in stilul Victoria.
Dupa o seara de petrecere, 5 victorieni ne-au reprezentat la cursa NN Bucharest International 10k organizata de campioana olimpica Constantina Dita.
Meciul pentru locurile 3 – 4 cu echipa NRG a fost unul pe care l-am dominat destul de categoric inca de la inceput, cu multe contraatacuri si faze frumoase la poarta. Geani si Piti accidentate ne sustineau de pe margine precum si toata gasca de victorieni. Adevarul este ca atunci cand fiecare atac si fiecare gol sunt insoti cu urale si incurajari din tribuna sportul este mult mai frumos.
[URIS id=1237]
Urmăriți-ne pe rețelele de socializare
